Legea lustraţiei – privire critică
1). Din punct de vedere juridic, având in vedere ca interdicțiile instituite de proiectul de lege in discuție vizează foarte multe funcții elective (președinte al României, senator, deputat, președinte al Consiliului Județean, primar, consilier județean sau in Consiliul General al municipiului Bucurest, consilier municipal, orășenesc, comunal, sau de sector al municipiului Bucuresti), remarcam in primul rand o incompatibilitate manifesta a proiectului de lege in discuție cu dispozițiile art. 37 din Constituția Romaniei, dispoziții care stabilesc:
“Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3). (judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică).
Corelând dispozițiile de mai sus cu dispozitiile art. 36 alin. 2 din Constitutia Romaniei, dispozitii care stabilesc ca nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale, rezulta foarte clar sfera persoanelor care, in viziunea Constitutiei, nu au dreptul de a fi alesi, si anume:
- judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică;
- debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie;
- persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale;
Fata de aceasta situatie juridica, este evident ca orice interdictie de „a fi ales”, care excede situatiilor strict determinate de Constitutie, reprezinta o incalcare grava, impardonabila, a unui drept fundamental a carui garantie a respectarii o reprezinta instituirea sa printr-un act cu putere normativa suprema, respectiv Constitutia Romaniei.
Prin urmare, importanta drepturilor fundamentale, care impune inserarea acestora in Constituție, înseamnă ca aceste drepturi nu pot fi limitate sau anulate printr-o lege inferioara Constituției fie ea, si organica, iar instituționalizarea drepturilor fundamentale prin Constituție presupune ca orice reglementari prin alte legi referitoare la aceste drepturi, nu pot sa le limiteze, sa le suspende sau sa le anuleze, ci numai sa le dezvolte si sa le apere conform celor prevăzute in Constituție.
Tot la acest punct, dorim sa subliniem si caracterul simplist si incoerent al proiectului de lege, aspect de natura sa evidentieze contradictia acestuia cu dispozitiile Legii nr. 24 (r2) din 27/03/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
In acest sens, aratam ca potrivit art. 6 din actul normativ amintit, proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă. Soluţiile pe care le cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român şi cerinţele corelării cu ansamblul reglementărilor interne, precum şi ale armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară şi cu tratatele internaţionale la care România este parte.
Din acest punct de vedere, Proiectul de lege privind Legea lustraţiei, privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist, reprezintă o construcție normativa nefundamentata, străina de interesul social general si aservita politic.
2). Sub aspect politic, proiectul de lege analizat este absolut inoportun, tardiv si departe de a raspunde vreunei necesitati a vietii politico-sociale romanesti, materializandu-se intr-un instrument de eliminare din viata politica a anumitor persoane incomode pentru actuala putere, iar prin amendamentele aduse au fost scoase din sfera sa de aplicare functii detinute de actuali membri de frunte ai PDL.
Astfel, in varianta votata de Senat, intrau sub incidenta legii fostii sefi ai misiunilor diplomatice, consulare si comerciale si adjunctii acestora. In varianta votata acum, au fost eliminati sefii misiunilor comerciale – functie detinuta de Traian Basescu la Anvers – si toate categoriile de adjuncti.
Legea votata la Senat ii viza si pe liderii centrali si pe centru universitar ai UASCR (Uniunea Asociatilor Studentilor Comunisti din Romania).
Acum, liderii UASCR nu mai intra sub incidenta legii si astfel Emil Boc este exclus din sfera persoanelor lustrabile.
Dincolo de aceste aspecte, care demonstreaza fara putinta de tagada ca actualul proiect al legii lustratiei este generat de considerente politice imediate, subiective, oportuniste si aservite puterii, este de subliniat caracterul discriminatoriu, bazat pe o culpabilizare colectivă şi pe criterii de apartenenţă, rareori de vinovăţie explicită, cu atat mai mult cu cat calitatea de lustrabil urmeaza sa fie dovedita prin prisma unor date culese sau fabricate de servicii secrete represive, interesate să compromită indivizi şi să raporteze succese fictive.
In legatura cu acest aspect, in absenta unor dovezi clare ca o persoana care a exercitat o anumita functie pana in 22 decembrie 1989 a exercitat acea functie cu rea-credinta, intr-o maniera care a condus la incalcarea in mod deliberat a drepturilor omului prevazute in tratatele internationale si prin urmare constituie un pericol real pentru democratia din Romania si pentru protejarea valorilor fundamentale prevazute in Constitutie, este inadmisibila stabilirea raspunderii sale juridice sub forma interdictiei de a ocupa un spectru foarte larg de demnitati si functii publice, raspundere care in ipoteza se stabileste la o distanta de peste 20 de ani, intr-o realitate total emancipata juridic, politic si social.
In concluzie, ne aflam in fata unui proiect de lege deopotriva neconstitutional si aservit politic, prin care se incearca eliminarea din viata politica a anumitor persoane incomode pentru actuala putere precum si manipularea opiniei publice in vederea recuperarii unui capital politic pofund erodat de realitatile economice actuale.
Nice post, thanks!